Alături de Covrigii de Buzău, Cârnații de Pleșcoi fac parte din categoria brandurile locale cele mai reprezentative pentru Buzău.
Urmând tradiția, Pensiunea Casa Matei din Berca, județul Buzău, a organizat și în acest an, în perioada 1 – 2 octombrie, Festivalul Cârnaților de Pleșcoi, marcă înregistrată la OSIM, în parteneriat cu ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural), Consiliul Județean Buzău – Centrul Județean de Cultură și Artă și Primăria Berca.
Organizatorii au pregătit standuri cu produse tradiționale de la producătorii locali – cârnați de Pleșcoi, pastramă, brânzeturi de oaie, de capră și de vacă, produse de panificație și patiserie, precum și must și vinuri locale de Blăjani, Zorești sau Pietroasele. La ediția din acest an au participat Ștefan Varga și Chef Horia Vârlan, doi maeștri renumiți în arta gătitului.
Un produs tradiţional, emblemă pentru Buzău
Cel mai probabil, pentru români cel mai cunoscut şi mai renumit produs traditional sunt cârnaţii de Pleşcoi.
Ce înseamnă tradiţional? Produsul trebuie să fie obținut din materii prime tradiționale, să prezinte o compoziție tradițională sau un mod de producție și/sau de prelucrare ce reflectă un procedeu tehnologic tradițional și care se distinge în mod clar de alte produse similare aparținâd aceleiași categorii.
De-a lungul timpului, s-au ţesut o serie de legende în jurul cârnaţilor de Pleşcoi, unele care au legătură cu realitatea, altele pură ficțiune. Așa de exemplu, există o legendă conform căreia Pleşcoii erau nişte simpli cârnaţi de casă din oaie, iuţi, uscaţi şi afumati, produşi în gospodăriile de pe Valea Buzăului… cel care i-ar fi făcut celebri ar fi chiar marele Napoleon, care fiind în retragere după campania din Rusia, s-ar fi oprit o noapte la Buzău, în casa unui boier care i-a pus pe masă ce-a considerat el mai bun… ţuica din zonă, babici şi Pleşcoi.
Lui Napoleon i-au plăcut așa de mult încât a luat cu el, pe drumul către casă, mai multe kilograme de Pleşcoi. Numai că istoricii nu susțin nici măcar posibilitatea ca Napoleon să fi trecut prin aceste locuri la întoarcerea din Rusia.
O altă legendă ceva mai credibilă ar fi aceea că reţeta cârnaţilor de Pleşcoi aparţine zarzavagiilor sârbi care s-au stabilit în zonă în secolul XIX şi care-au adus acolo şi reţeta de babic. Pentru că nu plăcea gustul cărnii de oaie din regiune, care era mult diferit de cel de-acasă, sârbii ar fi decis să-şi condimenteze foarte puternic cârnaţii, să-i afume şi să-i usuce până la consistenţa unor bucăţti de lemn, pentru a-i putea mânca.
Iar de aici începe povestea Cârnaților de Pleșcoi…
E-Coli găsită în mici, carne tocată şi caş proaspăt de ANSVSA
