În fiecare an, pe data de 1 Mai, românii sărbătoresc Armindenul, una dintre cele mai complexe și încărcate de semnificații sărbători din calendarul popular românesc. Această sărbătoare este venerată ca un protector al vegetației, al animalelor, al holdelor semănate, viilor și livezilor, precum și al oamenilor.
Sărbătoarea de Armindeni
Tradiția spune că în dimineața de Armindeni, oamenii trebuie să se trezească dis-de-dimineață și să se spele cu rouă, apoi să mestece o bucată de pelin, pentru a fi feriți de boli pe tot parcursul anului. În sate, fiecare gospodar își împodobește porțile cu ramuri verzi în semn de prosperitate și bunăstare.
Denumirea „Armindenul” este folosită în funcție de regiunea țării, însă sărbătoarea este cunoscută și sub alte nume precum Ziua Pelinului, Ziua Bețivului, Maiul, Băui sau Păui. Aceste denumiri sunt adesea legate de diverse practici rituale sau aspecte inspirate din natură. De exemplu, numele de „Armindenul” provine de la cuvântul de origine slavă „ierminden”, care înseamnă ziua Sfântului Ieremia.
În trecut, ziua de Armindeni era respectată cu sfințenie, considerată a fi o zi crucială pentru sănătatea și bunăstarea pe tot parcursul anului. În această zi, tradiția impunea ca oamenii să se abțină de la muncă, fie acasă sau în câmp, pentru a proteja recoltele de furtuni și grindină.
Obiceiuri și tradiții asociate cu Armindeni
Conform etnologului Dan Ravaru, obiceiurile și tradițiile asociate cu Armindeni variază în funcție de regiunea țării.
În Transilvania și Banat, de exemplu, țăranii înfingeau în pământ un copac în fața caselor unde locuiau fete de măritat. Crengile acestui copac erau tăiate până la vârf, lăsând doar trunchiul uscat, care rămânea pe loc până la următoarea recoltă. Lemnul acestui copac era apoi folosit pentru a aprinde focul în cuptorul de copt pâinea din noua recoltă. Fiecare familie împodobea intrările caselor cu crengi verzi, iar atât copacul, cât și crengile se numeau Arminden.
Aceste practici nu doar că reflectau respectul față de tradiție și natură, dar și încrederea în puterea acestei sărbători de a aduce noroc și belșug în gospodării.
Descoperă și: Domeniile Ostrov, creștere la 10 milioane de litri de vin în 2023
Armindenul sau Ziua Pelinului
„În Moldova şi Muntenia, de Armindeni se merge la iarbă verde, se frige carne de miel, se bea vin roşu cu pelin, întrucât se crede că acesta înnoieşte sângele şi vor fi sănătoşi tot anul. La petrecere sunt aduşi lăutari, se fac urări reciproce şi rostogoliri prin iarbă, peste tot domneşte o atmosferă de veselie, de bună dispoziţie. La întoarcerea acasă se aduce pelin şi liliac”, a declarat pentru Adevărul, etnologul vasluian Dan Ravaru.
În zona Moldovei, tradițiile legate de Armindeni aduc în prim-plan practici specifice și credințe populare încărcate de semnificație.
De exemplu, din tulpina pomului de Armindeni se confecționa steagul de nuntă, iar în unele sate se practica bătaia cu urzici, un obicei menit să aducă sănătate și noroc în viața cuplului proaspăt căsătorit.
Pelinul joacă un rol important în această sărbătoare, fiind considerat o plantă magică, folosită atât în leacurile populare, cât și în ritualurile de protecție împotriva spiritelor rele. În ziua de Armindeni, pelinul este purtat la pălărie, la brâu sau în sân, pus la icoană, la fereastră, în așternuturi și sub prag, în scopul alungării strigoilor, ielelor și altor duhuri nefaste. Se crede că pelinul recoltat chiar în ziua de 1 Mai are puteri vindecătoare și se păstrează ca plantă de leac pe tot parcursul anului.
De asemenea, în această zi se făceau și predicții meteorologice care influențau activitățile agricole. Era o credință răspândită că dacă plouă în ziua de Armindeni, următoarele 40 de zile vor fi dominate de precipitații.
Armindeniul este cunoscut și ca sărbătoarea boilor, iar în această zi se evită lucrul cu aceste animale, existând teama că ar putea să moară. Viticultorii respectau cu sfințenie această sărbătoare, sperând că vinul va fi protejat de influențele malefice și că nu va avea probleme în procesul de producție.
În anumite zone ale Moldovei, Armindeniul este marcat și prin „băutul Mărțișorului”, o petrecere câmpenească însoțită de tradiții și superstiții. Femeilor le este interzis să frământe pâine, însă li se recomandă să semene castraveți, pepeni sau fasole, pentru a asigura o recoltă bogată și sănătoasă. Astfel, Armindeniul este o sărbătoare ce aduce în prim-plan conexiunea strânsă dintre om, natură și tradiție, oferind oportunitatea de a celebra și perpetua moștenirea culturală și spirituală a comunității.
Sursa: adevarul.ro
