Distribuitorul este considerat, în România, mai mult un samsar care se duce și cumpără în Piața Obor și vinde mai departe, pentru că nu există la ora actuală un statut al distribuitorului în legislația specifică, însă acest lucru trebuie reglementat, a declarat președintele Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR), Ovidiu Gheorghe, la o dezbatere de profil organizată la Academia de Studii Economice. Reprezentanţii asociaţiei s-au plâns şi de abuzul de poziție dominantă exercitat de marile lanțuri de magazine, ceea ce va duce la dispariția magazinelor de proximitate și implicit a produsului tradițional românesc. Cât despre investigaţia anunţată de Consiliul Concurenţei, ea vine prea tâziu pentru a mai putea aduce lucrurile la normal.
„Ne dorim UE, milităm pentru politicile și principiile europene, dar este bine și important pentru această țară să așezam pe principii corecte relația dintre furnizori, distribuitori și celelalte canale de distribuție și numesc aici supermarketurile. Superaglomerarea în traficul urban este cauzată de dezvoltarea haotică a supermagazinelor. Există foarte multe supermarketuri pe o arie de numai un kilometru. În aceste condiții nu mai crește nimic la umbra acestor nuci, și o spun așa pentru că am experiența din agricultură. Vrem noi să nu mai crească magazinele de proximitate? Studiile arată că falimentul cel mai des întâlnit este la micii comercianți. Vrem să nu mai avem magazine de specialitate? Atunci să nu intervenim. Îmi spun colegii din distribuție, din mediul asociativ, că e buna inițiativa, dar este târziu”, a declarat Gheorghe.
Citește și: Producător de legume: Bulionul îl vindem la piaţă, iar roşiile la magazine
Distribuitorii au mai cerut autorităţilor crearea unor măsuri de finanţare cu fonduri UE pentru distribuţia de bunuri în România şi limitarea prin act normativ a suprafeţei de vânzare admisibilă în orase la maximum 200 de metri pătraţi.
Piața distribuției tradiționale din România, în valoare de aproape trei miliarde de euro, este generată de circa 150 de operatori economici, regiunile Muntenia și Transilvania fiind acoperite de 21% din companii și respectiv de 19%, potrivit datelor furnizate de Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR).
În ultimii trei ani ani, piața românească de FMCG (Fast-moving consumer goods; bunuri de consum cu mișcare rapidă — n. r.) a înregistrat o creștere valorică de 3-4%, iar marja medie de profitabilitate a fost de 2,35%.
Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) are în componență 34 de membri, o cifră de afaceri de circa 500 de milioane de euro, aproape 5.500 de angajați și o flotă auto de aproximativ 3.600 de autovehicule. De asemenea, există peste 45.000 de clienți care asigură „distribuția tradițională” a bunurilor de larg consum pe teritoriul național.
Sursă foto: www.iter.org
