Fermierii români nu vor mai avea obligația de a lăsa 4% din suprafața de teren deținută drept zonă neproductivă în anul de cerere 2024. Vor putea, în schimb, să opteze pentru modul în care vor acționa asupra respectivei suprafețe. Situația derivă din decizia Comisiei Europene de a aproba o derogare de la Regulamentul referitor la aplicarea standardului privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (standardul GAEC 8). România ceruse derogare totală.
În data de 13 februarie 2024, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare 587/2024 din 12 februarie 2024 de stabilire a unei derogări de la Regulamentul (UE)2115/2021 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește aplicarea standardului privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (standardul GAEC 8), datele de eligibilitate a cheltuielilor pentru contribuția din FEGA și normele privind modificările planurilor strategice PAC pentru modificările anumitor eco-scheme pentru anul de cerere 2024.
Derogarea decisă de Comisia Europeană dă fermierilor dreptul să opteze pentru modul în care vor acționa asupra a 4% din suprafața exploatată. Ei au de ales între:
– Înființarea unei culturi intermediare/secundare, după recoltarea culturii principale
– Înființarea unei culturi fixatoare de azot
– Asigurarea unei zone neproductive
– fermierii pot opta fie pentru oricare, fie pentru toate cele trei condiții simultan pe suprafața de 4%.
Vezi și Ministrul Barbu a cerut la Consiliul AgriFish derogări pentru fermierii români
„Prin derogare de la prima cerință din standardul privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (GAEC) 8, statele membre pot decide ca, pentru anul de cerere 2024, fermierii și alți beneficiari care fac obiectul standardului respectiv să poată îndeplini prima cerință din standardul respectiv prin alocarea unei ponderi minime de cel puțin 4 % din terenul arabil la nivel de fermă:
— zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate în pârloagă; și/sau
— culturilor fixatoare de azot; și/sau
— culturilor intermediare.
Culturile intermediare și culturile fixatoare de azot se cultivă fără utilizarea produselor de protecție a plantelor. Statele membre utilizează un factor de ponderare de 1 pentru culturile intermediare”, se menționează în Regulament.
Potrivit sursei citate, deciziile luate de statele membre în vederea aplicării Regulamentului se aplică de la 1 ianuarie 2024. În plus, vor fi consecințe și asupra plăților.
„În scopul eco-schemelor și al angajamentelor în materie de agromediu, climă și al altor angajamente în materie de gestionare stabilite de statele membre în planurile lor strategice PAC, pentru anul de cerere 2024, statele membre care iau deciziile menționate se asigură că, în cazul în care un fermier decide să respecte prima cerință din standardul GAEC 8, plățile se efectuează numai pentru angajamentele care depășesc cerința respectivă.
”Îmi mențin poziția că cea mai bună soluție era cea a derogării totale, așa cum am susținut încă din iulie 2023. Consider, însă, că decizia de compromis a Comisiei Europeană oferă o mai mare flexibilitate fermierilor noștri, în primul rând prin scăderea procentului la 4% (de la 7%) din terenul arabil dedicat unor culturi intermediare sau cultivării unor plante fixatoare de azot sau asigurarea unei zone neproductive. În același timp, faptul că propunerea inițială a Comisiei nu a întrunit numărul necesar de voturi din partea statelor membre arată fără urmă de îndoială că deciziile de la Bruxelles trebuie să țină mai mult cont de vocea fermierilor, care s-au confruntat cu multe dificultăți în ultimii ani”, a declarat ministrul Florin BARBU.
Reamintim că decizia Comisiei Europene vine după ce propunerea inițială privind asigurarea unui procent de 7% din terenul arabil pentru cultivarea plantelor fixatoare de azot nu a reușit să primească susținerea statelor membre, România fiind unul dintre statele care a respins această propunere.
Următorii pași
În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, statele membre care decid să recurgă la derogarea menționată notifică Comisiei decizia luată.
De asemenea, acestea din urmă pot, fără aprobarea prealabilă a Comisiei, să efectueze și să aplice modificări ale eco-schemelor stabilite în planurile strategice PAC, bazate pe prima cerință din standardul GAEC 8 ca o condiție de referință, în ceea ce privește anul de cerere 2024.
Aceste modificări se limitează la elementele eco-schemelor menționate la primul paragraf care sunt strict necesare pentru a asigura faptul că fermierii care își asumă angajamente în cadrul eco-schemelor respective pot să combine respectivele angajamente cu opțiunile pentru îndeplinirea primei cerințe din standardul GAEC 8/
Statele membre stabilesc data de începere a aplicării modificărilor menționate în Regulament astfel încât să le acorde fermierilor suficient timp pentru a ține cont de modificările respective.(4)
Statele membre pot folosi derogarea menționată doar o singură dată și includ modificările în următoarea cerere de modificare a planului strategic PAC.
