Parlamentarii au promis oierilor că vor reveni asupra prevederilor Legii nr. 149 din 2015, care interzice ciobanilor să aibă mai mult de trei câini la stână, urmând ca până la sfârșitul anului să fie găsită o soluție, cel mai probabil să fie adoptată o ordonanță de urgență în acest sens. Anunțul a fost făcut atât de către președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, deputatul Nini Săpunaru, cât și de către ministrul Agriculturii, după ce peste 4.000 de oieri au protestat la Parlament. Să vedem însă dacă se mai poate și, mai ales, dacă mai este timp.
O delegație a oierilor a intrat la negocieri cu parlamentarii, în timp ce restul manifestanților a rămas în stradă în așteptarea unor vești favorabile. O parte dintre aceștia a forțat cordonul de jandarmi, reușind să intre în curtea Parlamentului.
Oier: Dacă cineva îmi omoară câinele, îl împușc
Ion Bercea este un cioban din localitatea Decebal, Satu Mare, care are 300 de oi. La cei 80 de ani ai săi a văzut multe la viața lui și știe bine ce înseamnă să fii cioban în România. Nici nu vrea să audă de parlamentari, darmite să renunțe la câini. Mai în glumă, mai în serios, spune că ar fi în stare de orice să-și apere câinii și proprietatea.
“La munte este musai să ai câini, altfel te mănâncă ursul. La o stână de 500-600 de oi trebuie să ai 4-5 câini bărbați. Eu sunt în zonă de câmpie, acum am doi câini, dar am avut și trei. Nu renunț la niciunul, dacă cineva vrea să-mi omoare câinele, îl împușc, că tot sunt bătrân. Ori că mor în pușcărie, ori de moarte bună, mi-e totuna. Mai bine parlamentarii sa culeagă câinii vagabonzi de prin oraș, iar pe noi să ne lase în pace că altfel ne mănâncă lupii și urșii oile în pădure. Ei când vin la vânătoare au câte patru-cinci câini, vin cu jeep-urile și ne înconjoară pădurile, iar noi nu avem voie să ne păzim oile. La Borșa sunt lupi și urși, mergi cu 300 de oi la pășunat și te întorci cu 50.
Cu ce le dăunează câinii aceștia? Eu le dau de mâncare și îi îngrijesc. Ei au voie cu câini, iar eu nu, cum vine asta?”
Și cu proprietatea cum rămâne?
O altă problemă care dă bătăi de cap fermierilor este și faptul că în perioada 6 decembrie -24 aprilie este interzis pășunatul oilor pe terenuri agricole, inclusiv pe cele aflate în proprietate. Ciobanii se tot gândesc unde să ducă animalele, pentru că pe lângă casă, chiar în mijlocul comunei nu pot să țină câteva sute de oi. Nici măcar în pod…
Daniel Șuteu este un fermier din Valea Someșului (Sălaj) care lucrează în administrația publică locală și cunoaște bine legea. Tocmai de aceea este în încurcătură mare și pur și simplu nu știe ce să facă cu animalele.
“A venit un singur paznic de vânătoare, însoțit de doi polițiști și ne-a pus în vedere să luăm la cunoștință obligativitatea noastră ca administrație locală de a interzice ciobanilor să iasă cu oile pe terenurile lor sau pe cele pentru care au negociat cu proprietarii. Pe aceștia i-au plătit pentru producția de porumb care rămâne pe teren după recoltarea mecanizată, iar acum s-au trezit cu legea aceasta pe cap. Riscăm să ajungem ca animalele să fie ținute în podul casei. Dacă eu locuiesc în centrul comunei, nu pot să stau cu oile în mijlocul localității. Aș putea să amenajez un țarc pe terenul meu în câmp, dar imi este interzis prin lege în perioada 4 decembrie – 24 aprilie. Eu plătesc impozit și nu pot să folosesc ce este al meu, pur și simplu nu ai ce să mai faci dacă timp de șase luni nu ai voie să ieși în câmp”, se plânge fermierul.
“Pe unde trece oaia nici șacalul şi vulpea nu mai au ce căuta”
De cealată parte, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România le reproșează oierilor faptul că s-au obișnuit să pășuneze toată iarna peste tot unde vor și să țină câți câini doresc, fără să se gândească la terenul degradat lăsat în urma lor sau la distrugerea vânatului.
“Pe unde trece oaia nici șacalul și vulpea nu mai au ce căuta, pentru că și șoarecii dispar. Lipsa de orice înseamnă hrană pentru plantivorele sălbatice, duhoarea insuportabilă de oaie pentru acestea, haitele de câini care nu lasă practic nicio vietate sălbatică în urma lor și bolile comune vehiculate de oile și câinii meru în mișcare, au transformat vechile izlazuri și chiar noile pășuni care au luat locul fânețelor și livezilor, în simple zone selenare din punct de vedere cinegetic”, se arată într-un comunicat al Asociației.
